Călin Popescu, membru fondator Alianța România Competentă (ARC): „Guvernul ignoră realitatea și riscă viitorul energetic al țării”
Într-un context tot mai tensionat, marcat de avertismente repetate privind o posibilă criză energetică și chiar riscul unui blackout, criticile la adresa actualei guvernări devin din ce în ce mai apăsate. Călin Popescu, membru fondator al Alianța România Competentă (ARC), atrage atenția asupra unor decizii pe care le consideră nu doar neinspirate, ci profund periculoase pentru securitatea energetică a României.
„În contextul unei crize energetice anunțate cu surle și trâmbițe, a unui blackout tot mai previzibil, reaua credință a unui guvern plin de USR-iști devine tot mai evidentă”, afirmă acesta, criticând lipsa de competență și consultare în luarea deciziilor. În opinia sa, atunci când factorii de decizie nu dețin expertiza necesară, ar trebui să apeleze la specialiști — lucru care, susține el, nu se întâmplă în prezent.
Una dintre cele mai sensibile teme este închiderea centralelor pe cărbune, măsură pe care Popescu o consideră pripită și periculoasă. „Sunt de acord cu ideea de mediu curat și nepoluant, dar nu în detrimentul siguranței energetice a țării”, subliniază acesta. El evidențiază faptul că state precum Italia și Germania solicită Comisiei Europene amânarea acestor închideri, în timp ce România, „guvernată de un partid de 10%”, se grăbește să le implementeze.
Pe lângă impactul energetic, Popescu atrage atenția și asupra consecințelor sociale majore. Închiderea minelor și a centralelor afectează direct comunități întregi: „Să nu mai vorbim de implicațiile sociale din zonele miniere, de cele câteva mii de oameni care rămân fără perspectiva zilei de mâine.”
Un alt punct critic îl reprezintă blocarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, unele finalizate în proporție de până la 90%. „Sunt blocate de peștișorul auriu care nu trebuie să-și piardă habitatul. Pe bune? Atât putem?”, spune Popescu, într-o notă ironică, criticând prioritizarea unor aspecte de mediu în detrimentul interesului energetic național. În opinia sa, aceste proiecte reprezintă investiții majore realizate din fondurile și munca generațiilor anterioare, iar blocarea lor înseamnă pierderea a sute de megawați esențiali pentru sistemul energetic.
Diferența dintre trecut și prezent este, în viziunea sa, alarmantă: „Înainte de 1989 România producea 15.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW în prezent. Bine, avea și industrie… Acum are doar nevoie de industrie.”
În fața acestor provocări, soluțiile propuse de reprezentantul ARC sunt clare și orientate pe termen lung. El susține necesitatea unei politici energetice bazate pe viziune și interes național: finalizarea hidrocentralelor prin declararea acestora ca obiective de interes național, închiderea centralelor pe cărbune doar după ce există alternative viabile și identificarea unor soluții concrete pentru angajații disponibilizați.
„Soluția este simplă: o politică bazată pe viziune pe termen mediu și lung, în interesul acestui popor”, concluzionează Călin Popescu, într-un apel la responsabilitate și echilibru într-un domeniu vital pentru viitorul României.